|
|
||
|
Vezi și:POTRIVIT,
TRANSFORMA,
ȚANC,
FACE,
OCHI
... Mai multe din DEX...
POTRIVI (LA) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru POTRIVI (LA)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 254 pentru POTRIVI (LA). ... Ion Luca Caragiale - La Peleş La Peleș de Ion Luca Caragiale — Doăsp'ce trecute, Măndico! ce naiba faci, soro? Așa strigă cocoana Lucsița, foarte nervoasă, intrând în odaia unde-și ... să fie așa de emoționată și de nervoasă? O bucată de bristol, care strălucește dasupra vrafului cărților de vizită lăsate de amicii din lumea mare la vila „Esmeralda", ne va răspunde la această întrebare. Să ne aruncăm ochii pe acea bucată de bristol și vom afla că din înaltul ordin al maiestăților lor, doamna și domnul Zefir ... dejunul la castelul Peleș! — Unde-i dobitoaca, mamițo? trăsni-o-ar Dumnezeu s-o trăsnească! zice madam Piscopesco, ciufulidu-și tare necăjită cârlionții de la ceafă, cari nu vor să stea cum vrea dumneaei. — Lasă-mă, soro, să te potrivesc, îi zice coana Lucsița. Și trage lângă fereastră-n ... vorbele domnului Zefir Piscopesco, și încovoindu-se de talia ei elegantă în fața oglinzii, așa ca să-și poată vedea turnura, întreabă: — Sunt bine la spate, mamițo? — Ești surdă, soro? zbiară cu severitate d. Piscopesco; vrei să ne atârne lingurile de gât? nu face pentru ca să ne aștepte ... ... hotărăște să se mai lase și pe călcâie. Lumânările se aprind. Lache scoate din buzunar o portocală[lxix] , îi trage coada afară și ia, de la cucoana care l-a făcut măgar și obraznic, lumină. 12 și un sfert... Lache suie la mitropolie cu portocala aprinsă. Suind, gândește... La ce? La un lucru foarte ciudat: de ce totdeauna gheata din dreapta supără mai tare decât cea din stânga? Și apoi: de ce la suiș supără gheata din dreapta mai tare decât pe drum drept? 1 și trei sferturi... Lache coboară dealul mitropoliei, ținând strâns portocala aprinsă... Ciudat lucru ... umblăm... e rău când stai! Și amicul zice: — Și mie mi se pare. Atunci, pornesc ca doi frați din Siam și încet-încet trec la maidanul Duca. 10 ceasuri. Lache și amicul se dau în leagăn, fiecare întinzând piciorul din partea unde s-au ținut la braț... Pareă vântul face bine, la început... Dar peste câteva momente, cei doi amici se satură de leagăn și pornesc după metoda lor. 1 și jumătate după-amiazi. Lache s-a ... desfăcut pentru un moment de brațul amicului, care stă rezemat de un perete al vestibulului Teatrului Național. Lache cumpără de la ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni La casa de nebuni de Bogdan Petriceicu Hasdeu Revista nouă , an. II, nr. 8, august și septembrie 1839. Tăcând, c-un, semn opresc trăsura: Tăcut mă ... Mă cheamă Chichirez. A-ți spune tocmai ce-s, nu prea găsesc cuvinte. În vis, sunt un nebun, de nu m-aș deștepta; La faptă, când nu dorm, sunt sănătos la minte Ș-am un stomac de lup când are ce mânca. Să te mănânc sau nu? Ba. Fii acum pe pace. În vis eu sunt ... ce-nvață-n școală: o buche și nimic! Prin văzul căpățânei ești vita, care crede Că firea dat-au ochii să vezi cum să mănânci! La om e ochiu-n suflet, privind ce nu se vede: Mai rază decât raza, el trece și prin stânci! Nu-l vezi? E chipeș, mândru ... arată: Sunt buze-n cari îmi pare că văd întregul mai! Iar ca parfum — cuvântu-i se-ntinde și mă-mbată: Ce-i muzica la oameni la îngeri este grai... De fiu-său el îmi vorbea, Iar eu vedeam pe fie-mea, Dentâi lucind ca o scânteie Apoi ca pasere de-argint ... Mihai Eminescu - La moartea lui Neamțu ... Mihai Eminescu - La moartea lui Neamţu La moartea lui Neamțu de Mihai Eminescu Lăsați clopotul să plângă cu-a lui voce de aramă, Lăsați turnul ca să miște a ... i o ruină? Că-i o sarcină viața? Că-i martiriu să trăiești? Ai știut tu cum că moartea e un caos de lumină, Că la finea veciniciei te-aștept stelele cerești? De-a vieții grea enigmă ție-acuma nu-ți mai pasă, Căci problema ei cea mare la ... Ion Luca Caragiale - La hanul lui Mânjoală ... ce-i afară... - Ce e? - S-a pornit un vânt de sus... vine prăpăd. Am sărit drept în picioare și m-am uitat la ceas: zece și aproape trei sferturi. În loc de o jumătate de ceas, stătusem la han două ceasuri și jumătate? Vezi ce e când te-ncurci la vorbă! - Să-mi scoață calul! - Cine?... Argații s-au culcat. - Mă duc eu la grajd... - Ți-a pus ulcica la pocovnicu! zice cocoana pufnind de râs și ținându-nii calea la ușă. Am dat-o binișor la o parte și am ieșit pe prispă. În adevăr, era o vreme vajnică... Focurile chirigiilor se stinseseră; oameni și vite dormeau pe coceni, vârându-se ... prost? să pleci pe vremea asta! Mâi de noapte aici; pleci mâine pe lumină. - Nu se poate... Mi-am tras mâna cu putere; am mers la grajd; cu mare greutate am deșteptat un argat și mi-am găsit calul; l-am închingat, l-am tras la scară și m-am suit în odaie să-mi iau noapte bună de la gazdă. Femeia, dusă pe gânduri, ședea pe pat cu căciula mea în mânâ, o tot învârtea ș-o răsucea. - Cât am de plată? am întrebat ... Calistrat Hogaș - La Pângărați ... de la Viișoara, cotirăm la dreapta și apucarăm drumul mare ce duce spre Pângărați, și de-a-colo mai departe, printre munți, până la Prisacani la granița ungurească. Soarele de-abia scăpătase după-amiază și căldura unei arzătoare zile de Cuptor era în toiul ei; un vânt însă ușor, ce veșnic ... pălăriile pe masă și bețele prin colțuri, cum am face noi, părinte Varsanufie, să vedem pe cuvioșia-sa, părintele egumen? Am voi să căpătăm de la sfinția-sa blagoslevenia pentru mas noaptea asta în mânăstire, fiindcă-i târziu și nu ne mai putem întoarce la oraș. — Apoi l-îți găsi d-voastră la stăreție, domnule Grigoriță, dacă n-a fi plecat la târg. — Da dac-a fi plecat la târg, întrebai eu amestecându-mă în vorbă, de la cine cerem noi blogoslovenie de casă si masă în mânăstire pentru noaptea asta, părinte Varsanufie? — Apoi îți găsi d-voastră pe părintele Vavila, răspunse ... cotloane ale vieții și regulelor călugărești. Astfel scoborârăm o scară, urcarăm alta, cotigirăm prin câteva săli singuratece și largi, străbăturăm toată lungimea unui cerdac de la al doilea rând, cotirăm Ion Luca Caragiale - Plagiatul Zola-Bibescu ... ca nuca-n perete. Această manie, ca să nu zicem chiar ghidușie, a lui Zola s-a descoperit cu vârf în La DĂ©bâcle. Se-nțelege că în La DĂ©bâcle nu mai era vorba de catastrofa unei locomotive, ci de a unei armate colosale. Aci romanul nu era în primejdia neînsemnată ... astâmpără și aruncă prin Figaro o sfidare: “Persoanele cari au asistat, ca militari sau civili, la tragedia de la Sedan și cari au cetit La DĂ©bâcle, poftesc oare să spună daca au găsit vreo inexactitate sau vreo greșală de amănunt în acest roman?â€� Ține-te, apoi, o cascadă ... grands manteaux blancs, ne montrant que leurs casques tout allumĂ©s de reflets rouges. Et l'on aurait cru des cavaliers fantĂ´mes, allant Ă la guerre des tĂ©nèbres, avec des chevelures de flammesetc... Și așa, zeci de pagine. Zola, încolțit din toate părțile, se hotărăște, în fine, să ... n-a lipsit nici de asta dată să [se] documenteze cu profuziune. Dacă însă l-o fi împins care cumva păcatul să ciupească de la Ion Luca Caragiale - Slăbiciune ... pantofii de lac, își potrivește țilindrul, după ce-i trage apăsat o mânecă împrejur; se-nțepenește în călcâie si se uită spre fațada Teatrului Național... La ce se uită? Ei! la ce! la muscali... După multă dezbatere interioară, își alege unul foarte maladeț, îmbrăcat în catifea albastră, cu brâu pembè, cu doi trotteurs[l] negri, ce mănâncă jeratic ... Picior peste picior și: — Paidiom, gaspadin! Unde?... Asta e! N-o să meargă omul cu muscalul să mănânce rahat la cișmeaua lui Cantacuzino de la Filaret... La Șosea! unde merge toată lumea bună. Dar o să-mi zici dumneata: — Cum se poate? Un om care câștigă pe zi 4 lei și ... explica — îmi zice un filozof — decât prin mania reprezentării... — Nu-nțeleg, zic eu. — Mania reprezentării se numește acea pornire foarte comună la oameni... — Mă rog — întrerup eu pe filozoful meu — dă-mi voie: poți să mă-mprumuți cu douăzeci de lei până la 15 ale lunii viitoare? Am mare nevoie. — Cu plăcere, poftim... Ziceam dar că mania reprezentării... — Mă iartă — zic eu — îmi explici ... aldată... mă grăbesc. — Ei! stai un minut. Nu pot, e târziu... Mă așteaptă nevasta gătită: i-am promis s-o duc Petre Ispirescu - Zâna munților ... încolo, pentru că ea nu le da prilej de glumă. Într-acestea un fiu al unui împărat vecin, însurându-se, a fost poftit la nuntă și pe acest împărat cu toată curtea lui. Împăratul plin de bucurie merse la acea nuntă și luă cu dânsul și pe împărăteasă și pe fiul său. În ziua aceea, când era cununia fiului de împărat, la nunta căruia merse acest împărat cu feciorul său, găinăreasa se ceru și ea de la vătaf să o lase și pe dânsa să se ducă la preumblare. Vătaful, cam râzând, îi zise: "Ce-i trebuie chelului? Tichie de mărgăritar". Apoi o lăsă. Iară ea, înghițind înfruntarea, nu zise nimic și plecă ... împăratul[ui] trimise pe credincioșii lui să umble din casă în casă, și să puie pe toate femeile să se încalțe cu acel condur, și la care s-o potrivi, aceea să fie soția lui. Tată-său se învoi și el la această otărâre. Se duseră deci, credincioșii lui, ocoliră toată împărăția, cercară toate femeile condurul, și la nici una nu se potrivi ... Vasile Alecsandri - Fata cadiului ... Vasile Alecsandri - Fata cadiului La grădină, la cerdac Lui Hagi Baba-Novac Care poartă comănac, [1] Lungă masă e întinsă Și de oaspeți mulți cuprinsă. Dar la masă cine șede? Pe-mprejur cine se vede? Șede bătrânul Novac Ce trăiește-acum de-un veac, Cu cincizeci de finișori, Tinerei, mândri bujori, Și ... perii creți, Și-ți fă singur izbânda Ca să-ți capeți dobânda." Tinerelul se scula, Lui Novac se închina, Mâna dreaptă-i săruta [4] Și la grajd se îndrepta. Iar la grajd dacă mergea, El un mânz își alegea, Mânz de fugă sprintenel, Ieșea-n vară pătrărel [5] Mânz ce fuge ca șolcanul De nu-l ... culegea O garoafă ca și ea, Apoi singură-o ducea Celui mândru Novăcel, Avere-ar parte de el! Feciorașul se pleca, De mijloc o apuca, La sânu-i o ridica Și la fugă se-arunca, Și din fugă-o dezmierda, Mii de sărutări îi da. Iar cea roabă medioară Și de minte cam ușoară Spaimă singură-și ... mi-l mușca, [9] Urechiușa sângera, Iar mânzul se oțerea Și sărea, sărea, sărea, Ș-așa bine că fugea, Într-o clipă ajungea În grădină, la cerdac, ... Ion Luca Caragiale - Premiul întâi - o reminiscență din tinerețele pedagogului ... capul gol de scara trăsurii. — Aș dori să vă vorbesc ceva... Puteți, dacă nu vă aduce prea mult deranj, să poftiți chiar astăzi pe la mine... — Doamna mea... zice d. Tiberiu încântat. — ...Pe la ceasurile unu și jumătate după amiaz'... — Cu plăcere, doamna mea... cu mare plăcere... . . — Atunci, la unu și jumătate negreșit... Să vă aștept?... Veniți?... — Nesmintit, doamna mea!... O salutare grațioasă!... Trăsura pornește... D. Tiberiu se acopere și merge la bărbier, să-și potrivească ciocul, mustățile și părul, pe care-l piaptănă drept în sus. De ce adică — se-ntreabă cetitorul — madam Ionescu ... asta am ținut să vă vorbesc, ca să vă rog... ca să vă rog să fiți mai indulgenți cu Artur... Ce Dumnezeu, pentru un punct la sută! — Ei! ei! un punct... Apoi aia trubuie ca să fie conziderat, mă rog frumos la doamna. — Ei!... dacă ai vrea d-ta! Se aud trosnind fălcile doamnei. — No! că-z aia altcum nu depândă de la voința mea, mă rog; aia s-a hotărât în conziliul inștitutorilor. — Cum, s-a hotărât deja? — Iè! s-a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru POTRIVI (LA)Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru POTRIVI (LA). ... se armonizează cu cineva sau cu ceva ; asemenea . 2. Corespunzător ( scopului urmărit ) , adecvat , nimerit . 3. Aranjat , așezat ; întocmit , meșteșugit . 4. Moderat , temperat ; de mijloc ; acceptabil . La o depărtare potrivită . - POTRIVÍT^1 s . n . Potrivire ; aranjare , așezare . - V. potrivi ... A construi un corespondent , un echivalent al unei figuri date sau al unei valori , schimbând anumite elemente și păstrând altele , potrivit anumitor formule . 3. Intranz . ( La unele jocuri sportive ) A obține , prin executarea reușită a unei lovituri ( de pedeapsă ) , unul sau mai multe puncte în avantajul echipei ... ... ȚANC ^3 , țancuri , s . n . ( Reg . ) Vârf ascuțit și înalt de stâncă . ȚANC ^2 , ( 2 ) țancuri , s . n . 1. ( În loc . adv . ) La țanc = la timp , la momentul potrivit . 2. ( Reg . ) Bețisor cu mai multe crestături , cu care se măsoară laptele la ... obliga , a sili , a constrânge , a pune pe cineva să . . . Nu mă face să plec . 4. A predispune la ceva ; a îndemna . Timpul urât îl face trist . IV. 1. A determina sau a ajuta pe cineva sau ceva ... măgar . V. 1. A săvârși , a făptui , a comite . 2. A provoca , a da naștere la . . . , a cauza , a pricinui . A făcut o încurcătură 3. A aduce la îndeplinire ; a realiza , a îndeplini , a împlini . Și - a făcut datoria . 4. A exercita , a ... I - a făcut de boală . II. 1. A valora , a prețui ; a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr ... 1. A se îndrepta , a merge , a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut ... ... OCHÍ^2 , ochesc , vb . IV . 1. Intranz . A potrivi o armă la ochi pentru ca proiectilul să nimerească ținta ; a fixa linia de ochire a unei arme ; a lua ținta , a ... organul vederii unui animal sau al unei insecte , indiferent de structura lui . 2. Facultatea de a vedea , simțul văzului , vedere ; privire , uitătură . 3. ( La pl . ) Obraz , față . II. P . anal . 1. S . n . Fiecare dintre spațiile libere ale unei ferestre , în care se montează geamurile ; panou de sticlă care ... unei mașini de gătit , pe care se așază vasele pentru a le pune în contact direct cu flacăra . 6. S . n . ( Mai ales la pl . ) Mâncare făcută din ouă prăjite în tigaie sau fierte fără coajă , astfel ca gălbenușul să rămână întreg ( cu albușul coagulat în jurul lui ) . 7 ... de grăsime care plutește pe suprafața unui lichid . 11. S . m . ( În sintagmele ) Ochi magic = tub electronic cu ecran fluorescent , care se folosește în special la aparatele de recepție radiofonică sau radiotelegrafică , ca să arate în ce măsură este realizat acordul pe lungimea de undă dorită ; indicator de acord . 12. S ... ... |
||